Titlul activităţii de tineret:

PROIECTUL JUDEŢEAN PENTRU TINERET CARAVANA MUREŞANĂ CULT-(R)URAL 
editia a 2-a 2019  jud. Mures

Slogan: ,,CULTURĂ-EDUCAŢIE-VIITOR,,

   Perioada desfăşurării activităţii de tineret : 15 iulie - 08 oct. 2019

  Localităţile în care se derulează activitatea de tineret: Sântana de Mureş, Sangiorgiu de Mures,  Sâncraiul de Mureş si mun. Tîrgu Mureş.

     Proiectul se deruleaza in parteneriat cu autoritatile publice locale din aceste localitati si ONG-uri de si pentru tineret din jud. Mures prin incheiere de parteneriate cu organizatorul PROIECTULUI JUDEŢEAN PENTRU TINERET ,,CARAVANA MUREŞANĂ CULT-(R)URAL’’ editia a 2-a 2019.
         Organizator proiect; Asociatia ASINED&NAIART Targu Mures;
         Finatator proiect Consiliul Judetean Mures ; 

        Proiect sustinut de Centru Judetean pentru Tineret Mures coordonat direct de Asociatia ASINED&NAIART Targu Mures si ONG-uri de si pentru tineret prin parteneriat din jud Mures; 

 

Modalităţi concrete de colaborare şi parteneriat:

parteneri la nivel local, judeţean, naţional:

 Prin  CONTRACTE de PARTENERIAT incheiate cu:

- Primaria com. Santana de Mures, jud. Mures;

-Primaria com. Sangiorgiu de Mures, jud. Mures;

-Primaria com. Sancraiul de Mures, jud. Mures;

-Scoala Gimnaziala din Sangiorgiu de Mures;

-Scoala Gimnaziala din Sancraiul de Mures, jud. Mures.

      Concret: - Contractele de Parteneriat incheiate cu institutia celor trei (3) Primarii cuprinde: sustinerea si asigurarea cu spatiile Caselor de Cultura, a terenului cat si alte dotari necesare pentru buna desfasurare a activitatilor.

 

Contract de Parteneriat incheiat cu:

Contractul de Parteneriat incheiat prevede asigurarea de tineri voluntari in cadrul proiectului.

- Fundatia Curcubeu Szivarvany-Rainbow Targu Mures;

 Contractul de Parteneriat incheiat prevede asigurarea prin sustinerea activitatilor pe toata perioada derularii proiectului cat si punerea la dispozitie a Specialistului la Atelierul :” Prin Ludic- Teatru= Educatie Cultural Comunitara” in toate cele trei(3) localitati.

Colaboratori:

-Asociatia de Tineret TARNAVA MARE Sighisoara;

- Organizatia TINERETULUI LIBER Sighisoara.

- Scoala Gimnaziala „Ion Chinezu” din Santana de Mures;

 Rezultate preconizate:

Atragerea şi implicarea tinerilor (14-35 ani) în activităţi care au rol al schimbării sociale prin activităţi educaționale culturale și creații deschise spre publicul larg.

 Incurajarea de tinere talente, stimularea tinerilor spre implicare în educație prin voluntariat;

Promovarea proiectului : CARAVANA MUREŞANĂ CULT-(R)URAL editia a 2-a 2019  jud. Mures, promavare prin prezenta unei caravane a organizatorului in fiecare localitate ( in  cele trei loc.: Santana de Mures, Sangiorgiu de Mures, Sancraiu de Mures si mun. Targu Mures), anterior inceperii proiectului propriu zis;

 

Programul  desfasurarii  activitatilor in cadrul proiectului / localitate  in perioada: 23.07. – 15.09.2019

Targul local  de arta mestesugareasca

ATELIERUL 1 : Arta Mestesugareasca Locala;

Locaţia : Casa de Cultura/Scoala Gimnaziala /

curtea scolii si sau aer liber.

 ”Manifestarea se desfășoară în cadrul PROIECTULUI JUDETEAN PENTRU TINERET CARAVANA MUREŞANĂ CULT-(R)URAL – ediția a 2-a 2019 , Slogan: „CULTURA-EDUCATIE-VIITOR”, finantata din bugetul Consiliului Județean Mures și implementat de Asociatia “ ASINED&NAIART ” Targu Mures in parteneriat cu ONG-uri din judetul Mures

    În cadrul acestor ateliere, cunoscători ai meșteșugurilor populare din Mures  îi vor iniția pe participanți în tainele confecționării diferitelor obiecte etnografice, utilizând creativ materiale oferite de natură sau cât mai puțin prelucrate industrial (lemn, lână, bumbac, cânepă). Vor fi aduse în prim plan diverse meşteşuguri și tehnici: tors, țesut, țesut cu mărgele, prelucrarea artistică a lemnului, împletituri din papură etc.

   Avem speranța că elemente de moștenire culturală locală vor fi redescoperite de participanți prin metode moderne, interactive, urmărindu-se totodată identificarea și promovarea tradițiilor culturale locale, obiectivul final fiind nu doar transmiterea de cunoștințe, ci și crearea unui sentiment de apartenență la spațiul transilvanean.

   Arta populară românească contemporană reprezintă un domeniu complex, în care se îmbină armonios moştenirea artistică populară cu o activitate încă vie, în multe regiuni ale ţării, a unor centre meşteşugăreşti de veche tradiţie. Ca element de cultură materială şi spirituală, arta populară reflectă specificul naţional şi are un profund caracter social, cu un rol bine definit în realizarea echilibrului dintre util şi frumos, dintre cerinţele utilitar-materiale şi cele estetice. Valorificarea elementelor tradiţionale asigură artei populare româneşti, în ansamblu, virtuţile unei creaţii autentice valoroase, în care se oglindesc simţul pentru frumos, manifestat în egală măsură de proporţiile armonioase ale mobilierului, de linia clară şi eleganţa sobră a pieselor de îmbrăcăminte, de valoarea broderiilor, de rafinamentul cromatic al ţesăturilor şi de frumuseţea formelor şi ornamentelor ceramicii şi delicatele dantelării ale crestăturilor în lemn, toate purtând pecetea vie a specificului zonal local. Constituindu-se de-a lungul secolelor prin neîntrerupta contribuţie a numeroşilor creatori anonimi, arta populară a primit un caracter de permanentă continuitate şi de o varietate surprinzătoare, întemeiată pe un fond unitar. Interesul tot mai accentuat al lumii contemporane pentru lucrurile executate de mână şi mai ales dezvoltarea turismului intern şi internaţional constituie motivaţii întemeiate pentru dezvoltarea în continuare a artei populare menite să asigure păstrarea specificului tradiţional şi a caracterului de autenticitate.

Targul de Gastronomie Locala- Traditii culinare

ATELIERUL 3 : ECO-MESTESUG(Traditii si mestesuguri locale)     

Locaţia : Casa de Cultura/Scoala Gimnaziala /

curtea scolii si sau aer liber.

 Este de la sine înţeles că meşteşugurile, indiferent de natura lor, sunt o sinteză a spiritului practic cu arta, o modelare în forme perene a vocaţiei creatoare a poporului român. Plasat prin origine într-un orizont al frumosului, românul a încercat din vechime să-şi proiecteze existenţa ca o necesară prelungire a acestuia în lucruri necesare. Artizan inventiv şi neobosit, a cioplit lemnul, a modelat lutul şi a ţesut pânza pentru a-şi face viaţa mai frumoasă, dar aceste produse ieşite din mâinile meşterilor aveau şi o evidentă funcţie apotropaică, de apărare a locului unde se aflau sau a persoanei care le purta. Din acest punct de vedere, afirma un cercetător, „ornamentica populară românească este un imens şi pasionant domeniu de studiu. În câmpul înflorat al scoarţelor, pe furcile de tors din lemn, în cusăturile pieselor vestimentare, pe pereţii caselor, pe vasele de pământ, apar adeseori, într-o manieră proprie decorativismului popular românesc, motive cu origini îndepărtate, trădând lungi şi încă misterioase peregrinări din lumea balcanică, din cea a Orientului Mijlociu, şi uneori chiar de pe malurile învăluite în legende ale Indusului. În întâmpinarea acestora parcă răzbat alteori ecouri ale evului mediu şi ale Renaşterii occidentale şi central-europene, precum şi acelea ale vastelor câmpii şi păduri din nordul slav şi germanic. Grefate şi topite în fondul puternic şi unitar al artei locale, însemnele depărtărilor au partea lor de farmec în unitatea stilistică a ornamenticii româneşti”, demonstrând totodată, adăugăm noi, că viaţa spirituală a poporului nostru a fost mereu racordată şi în continuă osmoză creatoare cu cea universală, fără să-şi piardă identitatea, originalitatea, propria amprentă.

Targul de Gastronomie Locala- Traditii culinare

ATELIER 3 : GASTRONOMIE LOCALĂ-TRADIŢII CULINARE/ Reţete de familie (reţetele bunicii

Locaţia : Casa de Cultura/Scoala Gimnaziala /

curtea scolii si sau aer liber.

     Bucataria din Transilivania a suferit de-a lungul istoriei influenta bucatariei austro - ungare. In Ardeal se foloseste mult slanina afumata,bine pregatita, care se consuma in tot timpul anului, chiar si vara, fie ca atare, sau este folosita la prepararea diferitelor mancaruri. Mancarurile obtinute in bucataria din Transilvania, sint mancaruri grase, gustoase si piperate, se realizeaza pe baza de carne si in special carne de porc, se folosesc legumele, zarzavaturile, laptele si branzeturile precum si ouale. Ciorbele se acresc cu otet sau zeama de varza si se imbunatatesc, "se dreg" cu galbenusuri de oua, smantina si faina, specific acestor ciorbe este tarhonul. La obtinerea mancarurilor se foloseste untura de porc si rintasul obtinut din ceapa inabusita si faina putin rumenita. Sosurile sint in general albe dar si colorate cu boiade ardei. Salatele, ca de altfel si sosurile se indulcesc cu zahar. Se mananca mult paprika(ardei) cu galuste din faina si oua fierte in apa cu sare. Bucataria din Transilvania este renumita prin preparate ca:  gulas, bot, balmus, bulz, supa de chimen, supa de varza alba cu smantina, ciorba ardeleneasca de porc sau vaca, ciorba de carne cu tarhon, varza "a la Cluj", ciuperci umplute, gulas, paprikas, afumaturi, tocaturi cu afumatura, langosi, budinca s.a.m.d. In bucataria din Transilvania, vom gasi pe langa mancarurile specifice zonei si mancaruri de pe tot cuprinsul tarii, aceste mancaruri au fost adaptate la preferintele si obiceiurile locuitorilor din aceasta parte a tarii.

     Ocupațiile de bază ale locuitoriilor din Ardeal au fost, încă din cele mai vechi timpuri, agricultura, creșterea animalelor și vânătoarea. Relieful fiind bogat reprezentat atât de zone de luncă, câmpie, de zone deluroase și intracolinare precum și de numeroase înălțimi montane, dezvoltarea culturilor agricole și pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei bogate tradiții culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor și fructelor. Bogăția fânețelor răspândite pe coamele dealurilor și poalele munților a oferit posibilități mari de creștere a animalelor. Astfel bucătăria ardeleneasca se bucură de o gamă variată de produse de carne, lapte, lactate, produse din lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum și prin tehnicile de elaborare. Bogăția vânatului răspândit în pădurile din Ardeal a adus după sine știința preparării vânatului în diverse mâncăruri și preparate. Prin intersectarea culturilor, Bucătăria românească a fost influențată de bucătăria balcanică, maghiara, germană, sârbească, italiană, turcă, dar nu numai.

 Targul de Gastronomie Locala- Traditii culinare

ATELIERUL 4 : PRIN LUDIC=EDUCATIE CULTURAL-COMUNITARA-TEATRU

Locaţia : Casa de Cultura/Scoala Gimnaziala /

curtea scolii si sau aer liber.

  

  Creșterea stimei de sine ca urmare a initierii in Ludic=Educatie Cultural-Comunitara -Teatru, dobandirea si dezvoltarea de competente si aptitudini ce vor fi dobandite pe termen lung la dezvoltarea personala a tinerilor, aici se vor dezvolta competenţe de lucru în echipă, aptitudini de comunicare şi limbaj.

Comunicarea si Piramida  ierarhiei valorilor (Maslow).

  Comunicarea :

    Insușirea de a transmite informații, mesaje, idei, etc. în formă scrisă, orală sau nonverbală.   În comunicare, important este :  tonul vocii ,  volumul  vocii -  cele două constituind  elemente de  comunicare  paraverbală.

Tipul de comunicare :   verbală (orală ),  scrisă,  paraverbală  și  nonverbală ( prin mișcările  corpului, gesturi, ticuri, atitudini, etc.)

În comunicare important este ( în  procente ) :

 7  %  -  contează  ceea  ce  spui ;

38 %  -  contează  cum  spui ;

55 %  -  contează componența  tipului de comunicare paraverbala și/sau nonverbală.

Prin feedback  &  empatie  și  emoții  practicăm  un  model  de  relații  sociale  bidirecționale  și  simetrice , în   procesul  comunicării !

Abilitățile inter/intra – Umane

-  Abilitățile  cognitive ( studii, diplome, specializări )

-  Abilitățile non-cognitive ( emoțiile, însușirile,etc.)

-  Autocontrol,

-  Capacitatea  de  colaborare,

-  Atitudinea în fața problemelor

-  Conștiinciozitatea,

-  Încrederea  în  sine  (Stima  de  sine )

-  Auto-cunoașterea,

-  Inteligența  emoțională,

-  Comunicarea  asertivă  &  responsabilă.

                          Ierarhia  vlorilor  /  Piramida  lui  Maslow.

– Nevoile  fiziologice ( apă, hrană, adăpost, etc.) și cele instinctuale

-  Siguranța / Securitatea și protecția personală,

-  Nevoile sociale și de aparatenență

-  Nevoia de recunoaștere socială,

-  Auto-Realizarea  și performanța profesională & personală.

DEZVOLTARE  PERSONALĂ

    COMUNICAREA  ASERTIVĂ,  MANAGEMENTUL  CONFLICTELOR, PROIECTELOR ȘI AL TIMPULUI,   CREATIVITATE  ȘI  INVAȚIE,   ELIBERAREA  DE  STRESS,   ETICA  ȘI  ESTETICA  CMUNICĂRII,   FORMAREA  DE  FORMATORI,   PRINCIPIILE  INFLUENȚEI  POZITIVE,    INTELIGENȚA  EMOȚIONALĂ,    SOLUȚIONAREA  PROBLEMELOR,   PREZETĂRI  DE  IMPACT .

Comunicarea  Asertivă -  A fi ,,asertiv,,  înseamnă  a  avea  curajul  de  a  spune ceea ce  gândești și de a deprinde abilitățile ascultării, a comunicării non-violente și non-polemice sau… pasive.

Managementul  conflictelor – Contradicțiile constructive  conduc la plus-valoare. Contradicția devine negativ-distructivă, când orgoliile, furia și judecățile emoționale sunt focusate pe atacurile personale. Toate acestea, împreună, distrug relațiile umane, spiritul de echipă, acceptarea și  omenia.

Eliberarea de stress – Trebuie să înveți să … renunți (!) , pentru că nimeni , niciodată NU deține absolutul adevăr și nici controlul sau evaluarea perfectă.

Etica și Estetica comunicării -  Etica = cunoașterea diferenței dintre CE  ai dreptul să faci și ceea ce  este  drept  să  faci !  Diferența dintre ele = Estetica.

Prezentări  de  impact  -  Într-un discurs, ține cont de  trei lucruri :

Targul de Traditii si Port Local

 ATELIERUL 5 :  TRADITII SI PORT

Locaţia : Casa de Cultura/Scoala Gimnaziala /

curtea scolii si sau aer liber.

   Portul popular românesc îndeplinește caracteristici asemănătoare cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanică, diferențele fiind cele ce amănunte decorative și colorit. Pe parcursul anilor structura și componentele costumului popular românesc și-au păstrat nealterate caracteristicile esențiale. Confecționarea costumului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului. Portul popular are aceeași structură pe tot teritoriul țării dar se deosebește de la o regiune la alta prin amănunte cum ar fi croiul, forma.

   La fel ca şi arhitectura, ceramica, ţesăturile, obiceiurile sau folclorul, portul popular reflectă modul tradiţional de viaţă al poporului român. Odată cu crearea zonelor etnografice ale ţării, au apărut şi costumele populare corespunzătoare acestora. În Transilvania se regăseşte cea mai mare varietate tipologică a costumului popular. Ardealul, ca vatră a limbii şi poporului român, explică diferenţele proprii limbii române, dar şi mare diversitate a costumului popular specific zonei, de la costume femeieşti cu catrinţe, la costume cu fote creţe, cu poale, în funcţie de fuste, asociate cu şorţuri, iar la costumul bărbătesc, de la cămaşa dreaptă simplă, la una deosebit de scurtă şi la cea cu barbure, iţari strâmţi care se prind în talie cu brâie, curele sau chimire foarte late.Cea mai importantă piesă a portului popular o constituie cămaşa, în special în îmbrăcămintea femeilor. Ea este prezentă aproape în toate zonele etnografice româneşti şi prezintă, pe întinsul acestora o deosebită unitate de structură în varietatea ornamentală, concentrează mai multe elemente de împodibire, marchează diferenţa de vârstă, ocazii, stare socială. Însă, elementul care se ia în considerare pentru stabilirea tipologiei cămăşii este croiala acesteia (felul aranjării feţei şi a spatelui, modul de prindere a mânecilor de umeri sau guler).

  Fiind vorba de zona ARDEALULUI o zona multietnica, mai exact zona judetului Mures, avem parte de o multitudine de porturi populare ceea ce este o incantare pentru orice ochi privitor, asadar:

  Portul popular maghiar din sat este caracterizat de puritatea dată de simplitatea şi bogăţia culorilor. Portul a devenit un simbol al localnicilor, contribuind la înfrumuseţarea zilelor de sărbătoare.

Costumul popular femeiesc maghiar, portul diferă în funcţie de vârsta femeilor.

Fetele poartă părul împletit în două codiţe. Pe cap, de la confirmare (vârsta de 14 ani), ele poartă o frumoasă coroniţă cunoscută sub numele de murună (párta). Aceasta este bogat încărcată cu mărgele colorate, fiind purtată de fete până ce acestea se mărită. În spatele coroniţei sunt ataşate panglici colorate şi un ciucure de mătase. Cămaşa albă largă este pliată pe mâini şi cusută cu aţă roşie la umeri, încheieturi şi pe guler. Cămaşa femeilor mai vârstnice este cusută cu aţă albastră sau neagră. Peste cămăşi se poartă o vestă (pieptar) strânsă şi ornamentată. Şorţul femeilor este bogat ornamentat. Culoarea fustei diferă în funcţie de vârsta femeilor şi este ornamentată numai în partea superioară. Pe mâna dreaptă fetele poartă un batic mare, colorat. Cizmele femeilor sunt negre, dar pot fi şi de culoare roşie. Portul femeilor vârstnice nu acceptă culorile vii, fiind folosite culorile maro, verde, violet, negru.

Portul popular bărbătesc maghiar, portul diferă în funcţie de vârsta bărbaţilor. Flăcăii poartă pălărie verde ornamentată cu un buchet de mărgele colorate şi cu o mulţime de fire albe ale unei plante de stepă numită árvalanyhaj. Cămaşa este albă, simlă fără modele şi foarte largă. Peste cămaşă se poartă un batic colorat aranjat sub formă triunghiulară. Pantalonii sunt albi, largi, pliaţi care dau aspectul unei fuste, acoperite în faţă cu un şorţ roşu sau albastru cu bobiţe. Cizmele flăcăiilor sunt de culoare neagră. Bărbaţii poartă pălărie verde sau neagră fără nici un ornament. Cămaşa albă pliată este simplă, fără modele. Vestonul bărbătesc numit bujka, este confecţionat din postav albastru închis, ornamentat în jurul nasturilor şi a buzunarelor cu mărgele negre. Pantalonii din material gros, de culoare gri sau verde, în partea superioară sunt largi, iar în partea care intră în cizme sunt strâmţi. Bărbaţii poartă cizme de culoare neagră. Iarna dar şi în zilele de sărbătoare, bărbaţii poartă o haină lungă de postav, un suman lung alb numit szűr. Acesta se poartă doar pe umeri iar în faţă se încheie cu o curea neagră. Reverele şi gulerul mare pătrat ce ajunge în spate până la talie, sunt bogat cusute şi decorate cu aplicaţii din postav negru. Decoraţiile au şi o încărcătură simbolică. În trecut frumuseţea şi somptuozitatea sumanelor se remarcau mai ales în zilele de sărbătoare şi la nunţi, când erau purtate de toţi bărbaţii.

    Portul adoptat de rromi (tigani) sunt foarte decente, in special portul femeilor si trebuie respectate anumite regului. Femeia martitata va avea capul acoperit tot timpul cu un batic pentru a face evident acest lucru. Femeile rrome tipice poarta fusta lunga, din mai multe straturi si foarte colorata, cercei mari, parul lung, impletit si uneori o floare in par sau monede de aur. Culoarea preferata a tiganilor este rosu, acestia considera ca aduce noroc. Confectiile textile adoptate de sexul feminin nu sunt foarte diversificate in modele dar isi pot alege confectiile de imbracaminte dintr-o larga paleta de culori.Barbatii nu au un port anume de respectat, poarta adesea palarii cu borul lat, mustati lungi, pantalon, vesta si camasa. In zilele de sarbatoare acestia sunt adeptii costumelor viu colorate. Rromii sunt recunoscuti pentru iubirea pe care o poarta bijuteriilor scumpe, purtant cu fala multe bijuterii din aur, salbe si banuti de aur. In prezent rromii respecta cu strictete obiceiurile si sunt adeptii aceluiasi port tiganesc.

      Asadar, prin aceasta prezentare a conceptului PROIECTULUI JUDETEAN PENTRU TINERET dorim sa va trezim interesul si sa marim atentia spre CULTURA, TRADITII si ISTORIE, ca forma si ca metoda de educatie nonformala a tinerilor, a cresterii gradului de acces si de participare a acestora la cultura.

„FARA TRADITIE NU EXISTA CULTURA: NICI OMUL SIMPLU, NICI GENIUL NU POT CREA NIMIC FARA TRADITIE. „- Vasile Parvan

Bibliografie:

-  Mihai Pop, Pavel Ruxandroiu “Folclor Literar Romanesc”, Editura: Didactica si Pedagogica Bucuresti 1976;

- Elena Lupsan “Portul Popular”, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 2006;

- Rudolf Moca - regizor/actor;

 (Bibliografie- Elena Lupsan “Portul Popular”, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 2006; Internet.)

-Internet.

OBIECTIVE :

-          promovarea tinerelor talente şi încurajarea schimbului intercultural, privitor la marea diversitate;

-          dezvoltarea raporturilor parteneriale dintre colaboratori şi extinderea sferei acestora;

-          creşterea gradului de acces şi de participare a tinerilor  la cultură;

-          susţinerea moştenirii şi diversităţii culturale, conservarea identitaţilor culturale, atât la nivel judeţean, cât şi  în cadrul comunităţilor locale, prin implicare proactivă a acestora la viaţa culturală şi recunoaşterea valorilor patrimoniale;

OBIECTIVE SPECIFICE:

-Atragerea şi implicarea tinerilor (14-35 ani) în activităţi care cu rol al schimbării sociale prin activităţi educaționale și creații deschise spre publicul larg dar și spre categorii marginalizate;

- familiarizarea unui număr de 150 tineri și 18 adulți cu activităţile atelierelor (ca metodă nonformală de educație) în vederea aplicării lor în acțiuni pentru public;

- încurajarea de tinere talente;

- organizarea a 4 (patru) evenimente culturale inedite (expoziţii si prezentări) pentru formarea publicului spre actul cultural ca promotor de istorie și tradiții.;

                                                   

Grupul ţintă şi beneficiari:

Grup ţintă:tineri 14-35 ani

Grup ţintă:tineri 14-35 ani

Beneficiari direcţi: tinerii 14-35 ani.

Beneficiari indirecţi: parinţii, comunitatea locală, administraţia locală.

a) Beneficiarii sunt rezidenţi în[1]:  Sântana de Mureş, Sangiorgiu de Mures si Sâncraiul de Mureş.

Grupul-ţintă:  14-18 ani -50% (75 tineri); 19-25 ani- 30% (55 tineri); 26-35 ani -20% (20 tineri ). nr. TOTAL: 150 tineri.

  Modalităţile de selecţionare a beneficiarilor

-Întîlniri cu tinerii din localitate facilitate de institutiile administraţiei locale, şcoli şi personalităţi locale cunoscute din localitate. Aplicarea unui chestionar pe înscriere şi participare.

Echipa de Poiect:- coordonatorul activitatii de tineret din cadrul proiectului d-nul Rus Traian Daniel;

                          - coordonator organizare, d-nul Dumbrava Nicolae - Andrei ;

                          - coordonator imagine, d-na Gyorfi Ionela;

                         - director economic, d-nul Ioana Traian;

                         - responsabil activitati corp organizare, d-na Gyorfi Ionela si Magyari Erszebet;

                      - rsponabili/specialisti/ateliere: d-na Degan Loredana, d-na Szelyes Andrea Natalia, d-na Sava Maria.